MemoryRefresh!

Forte implicate



Questions 1 Answers 0%

Pages   0 from 32
Questions   0 from 62

Reset



Fortele implicate
Pentru ca o placa sa se rupa este necasar sa fie depasite fortele care tin stratul pe loc: a) Legatura dintre cristale la limita de rupere a placii (cea mai importanta) b) Forta de frecare dintre placa si stratul de baza c) Forta de ancorare a diferitelor obstacole
Potentialul de propagare
Doar stresul exercitat nu e suficient pentru a declansa avalansa, trebuie luata in calcul si propagarea socului. Cu alte cuvinte, doar un pumn nu poate porni o bataie in toata carciuma (daca tensiunea acumulata nu e suficienta). Cind studiem stratul de zapada, trebuie studiat si potentialul de propagare.
Puntea
Daca stam pe o saltea aceasta se deformeaza sub greutatea noastra. Daca folosim insa si o placa solida ca suport, tensiunea este impartita pe o suprafata mai mare si saltea se deformeaza mai putin. La fel si cu stratul de zapada, un strat mai tare face o punte pe o suprafata mai mare, si e mai greu de declansat o avalansa. Vestea proasta e ca odata declansata avalansa e mult mai mare si mai periculoasa. Placile slabe tind sa se rupa sub noi. Cele tari consolidate se rup deasupra noastra.
Punctele declansatoare
Doar pentru ca la un test placa nu pleaca nu inseamna ca in alta zona e la fel. De exemplu zapada de deasupra unei ancore (copac), e mai stabila decat cea de sub ancora.
Timpul scurs de la ultima furtuna
In prima zi, avalanse frecvente dar de dimensiuni mici. Dupa 3 zile, avalanse mai mari, insa mai rare. Dupa 5 zile, avalanse mai mari, insa improbabile.
Schimbari bruste
Zapada, ca si oameni, detesta schimbarile bruste. Avalansele sunt active cand temperatatura creste sau scade brusc, cind ploua, cind sunt vinturi puternice. Putem avea depuneri de 60 cm in 2 ore. Cu siguranta, atunci cind vintul bate cu putere si muta zapada.
Conurile de zapada
Conurile de zapda din jurul tufelor indica stabilitate in stratul superior de zapada, insa nu ne spun nimic despre straturile inferioare.
Piramida umana
Avalansele uscate si cele ude sunt doua fiare complet diferite. Ca si intr-o piramida umana, daca adaugam prea multa greutate, piramida cade (avalansa uscata). In cazul avalansei ude, e ca si cum cineva l-ar gadila si zgandarii pe gimnastul de la paza.
Distanta parcursa de avalansa
Depinde de 3 factori: masa zapezii, configuratia pantei, netezimea pantei Avalansele mai mari curg mai departe decat cele mici. Avalansele ce cad de la inaltimi mai mari curg mai departe decat cele de la inaltimi mai mici. Avalansele in teren cu tranzitie usoara curg mai departe decat cele cu pante care se intrerup brusc. Avalansele cu mai putine ancore (obstacole) curg mai departe.

Questions

Related pages

Victimele avalanselor !
Mituri despre avalanse !
Noroc sau indemanare !
Tipuri de avalanse !
Forte implicate !


0% 100%
 
 
0 pages 32 pages
1) Care este cea mai importanta forta care tine o placa pe loc?





2) Supraincarcarea e suficienta pentru a declansa o avalansa




3) In cazul placilor tari




Last Review: n/a   Passed: n/a   Reviews: n/a   Next Review: n/a  


Fortele implicate
Pentru ca o placa sa se rupa este necasar sa fie depasite fortele care tin stratul pe loc: a) Legatura dintre cristale la limita de rupere a placii (cea mai importanta) b) Forta de frecare dintre placa si stratul de baza c) Forta de ancorare a diferitelor obstacole
Potentialul de propagare
Doar stresul exercitat nu e suficient pentru a declansa avalansa, trebuie luata in calcul si propagarea socului. Cu alte cuvinte, doar un pumn nu poate porni o bataie in toata carciuma (daca tensiunea acumulata nu e suficienta). Cind studiem stratul de zapada, trebuie studiat si potentialul de propagare.
Puntea
Daca stam pe o saltea aceasta se deformeaza sub greutatea noastra. Daca folosim insa si o placa solida ca suport, tensiunea este impartita pe o suprafata mai mare si saltea se deformeaza mai putin. La fel si cu stratul de zapada, un strat mai tare face o punte pe o suprafata mai mare, si e mai greu de declansat o avalansa. Vestea proasta e ca odata declansata avalansa e mult mai mare si mai periculoasa. Placile slabe tind sa se rupa sub noi. Cele tari consolidate se rup deasupra noastra.
Punctele declansatoare
Doar pentru ca la un test placa nu pleaca nu inseamna ca in alta zona e la fel. De exemplu zapada de deasupra unei ancore (copac), e mai stabila decat cea de sub ancora.
Timpul scurs de la ultima furtuna
In prima zi, avalanse frecvente dar de dimensiuni mici. Dupa 3 zile, avalanse mai mari, insa mai rare. Dupa 5 zile, avalanse mai mari, insa improbabile.
Schimbari bruste
Zapada, ca si oameni, detesta schimbarile bruste. Avalansele sunt active cand temperatatura creste sau scade brusc, cind ploua, cind sunt vinturi puternice. Putem avea depuneri de 60 cm in 2 ore. Cu siguranta, atunci cind vintul bate cu putere si muta zapada.
Conurile de zapada
Conurile de zapda din jurul tufelor indica stabilitate in stratul superior de zapada, insa nu ne spun nimic despre straturile inferioare.
Piramida umana
Avalansele uscate si cele ude sunt doua fiare complet diferite. Ca si intr-o piramida umana, daca adaugam prea multa greutate, piramida cade (avalansa uscata). In cazul avalansei ude, e ca si cum cineva l-ar gadila si zgandarii pe gimnastul de la paza.
Distanta parcursa de avalansa
Depinde de 3 factori: masa zapezii, configuratia pantei, netezimea pantei Avalansele mai mari curg mai departe decat cele mici. Avalansele ce cad de la inaltimi mai mari curg mai departe decat cele de la inaltimi mai mici. Avalansele in teren cu tranzitie usoara curg mai departe decat cele cu pante care se intrerup brusc. Avalansele cu mai putine ancore (obstacole) curg mai departe.

References:






More from Avalanse

Introducere
Conditii
Stabilitatea
Testarea
Proceduri
Salvare


More from Alpinism

Catarare
Protectii
Avalanse




Powered by minte9.com