Ursii si lupii un pericol in munti ?  

   

---

Contrar celor ce se povestesc si scriu despre ursi si lupi periculosi, adevarul este altul: ursii si lupii nu sunt un pericol major pentru cei care merg pe munte.

De la bun inceput fac afirmatia ca ursii si lupii nu sunt un pericol pentru cei care merg pe munte. Si ursii si lupii stiu ca oamenii sunt un pericol pentru ei. (Apropo; daca aveti posibilitatea cititi "Revolta dobitoacelor" a scriitorului si poetului Vasile Voiculescu !). Si ursii si lupii evita intalnirile cu omul. Ataca omul doar in situatii exceptionale. Ce scriu mai jos se bazeaza pe ce-mi spunea Bunicu' pe vremea cand ma educa la "Scoala muntelui". A umblat o viata intreaga pe munte (nu chiar pana la 90 de ani cand a plecat spre o lume mai buna). Am aflat si invatat multe si de la unchi,de la vecini si consateni. Am umblat si eu mult cu Bunicu' in copilarie prin padurile de la poalele Fagarasilor . Apoi am batut (si bat !) muntii din pasiune timp de peste patru decenii. In toate anoptimpurile, inclusiv iarna. Si pe creste si prin paduri. Si de cele mai multe ori doar eu cu sotia. Fara frica de caini, de ursi , de lupi !

URSUL
Exista riscul ca sa fim atacati de urs :
1. cind are pui,
2 cind este linga prada
3. cind este ranit
4.cand e furios: alungat de curand de la o stana
5.cand dai "nas in nas" cu el pe poteca, chiar daca nu e furios, te poate ataca "preventiv", crezand ca tu vrei sa-l ataci.

In zone cu poteca prin padure, e bine sa inaintam semnalandu-ne mereu prezenta. Cand il vedem, ne oprim si ne indepartam spre lateral sau inapoi, dar nu in fuga ! Miscarile bruste pot fi apreciate de urs ca vrem sa-l atacam. !
E adevarat ca in ultima vreme exista tot mai multe cazuri cand ursii "ataca" corturile turistilor . Dar inca n-a fost ranit nimeni ! Caci ursul cauta mancare in cort, nu carne de om ! Unii cred ca evitarea oricarui miros de mancare sau sange, poate rezolva problema ursilor ce viziteaza corturile... Atenueaza riscul, dar nu-l elimina ! Nu in Bucegi, Postavaru, Piatra Mare, Ciucas...! Caci acei ursi au invatat ca unde sunt corturi e si mancare ! Asa ca ei cauta mancare si in corturi din care nu iese nici un fel de miros de mancare ! Si daca nu gasesc mancare intr-un cort ci doar pe locatari... exista riscul sa se razbune pe ei. Ca in bancul cu acei talhari care l-au snopit in bataie pe cel ce voiau sa-l jefuiasca , de ciuda ca nu aveau ce jefui de la el ....
Dar in muntii in care ursii nu au fost pervertiti, n-au devenit gunoieri, putem sta linistiti in cort. Ursii sunt "de moda veche"- evita omul cand ii simt prezenta.

Faptul ca exista riscul sa ne intalnim cu ursi agresivi, nu e un argument ca sa nu mai mergem pe munte. "Sansa" asta (corect e "riscul " !) e foarte mica din punct de vedere statistic. Am intalnit de cateva ori ursi, de ficere data ursul a "sters putina" mai repede. N-am fost in pericol niciodata, desi nu umblu pe munte nici de curand si nici arareori !

LUPII.
Lupii nu ataca decat omul ranit sau cazut la pamant ! Il insotesc si asteapta sa cada ! Am vazut candva un film ce se petrecea prin Canada, unde se intampla asa ceva: vanatorul in cauza, care avea piciorul accidentat prin prinderea lui intr-o cursa, se chinuia sprijinit in arma sa mearga spre cabana sa fara sa cada la pamant, in timp ce lupii in haita il insoteau prin padure... Un unchi al meu a patit asa ceva (nu era ranit): l-au insotit lupii pana la intrarea in sat. Si desi erau multi, nu l-au atacat. Si nu avea ca arma decat o bata, pe care n-a fost nevoie s-o foloseasca si care de fapt nu i-ar fi fost de ajutor daca lupii din haita il atacau. Da, am auzit si eu cazuri de oameni "mancati de lupi". Reale. Dar niste vanatori ce studiasera unul din cazuri au ajuns la concluzia ca respectivul, probabil in fuga se impiedicase si cazuse. In alt caz- respectivul se urcase intr-un copac din care cazuse- probabil dupa ce "inghetase" (hipotermie). Multe din relatarile stimulate de alcool sau chiar doar de jarul din soba, sunt doar povesti....

Un coleg de pe forumul Alpinet comenta cele de mai sus : "..foarte adevarat ce scrieti .Intr-adevar, uzual, lupii nu ataca omul decat atunci cand acesta se gaseste cazut, insa de la batranii din sat stiu si cazuri in care au atacat direct...in special in iernile foarte grele si lungi cand erau foarte infometati..." Si i-am dat si lui dreptate:

-" Da, lupii fac asta din disperare in iernile foarte grele si lungi ! Satenii stiu asta. La asta m-am referit cand am scris : "ursii si lupii ataca oameni doar in situatii de exceptie". Si tot ca exceptii- in ierni mai gele mai ales, dar nu numai, lupii fura animale domestice din sate ! Mai ales din sate de langa paduri si cu casele rasfirate. In astfel de sate -cum era si cel in care mi-am facut timp de 3 ani stagiul de medic de tara- lupii mai fura oi, caini,capre de prin curtile oamenilor. Astea nu le vad multi, dar sunt reale, "le auzi" povestite si transmise din gura in gura. Mie, cand eram intr-o vacanta in satul meu natal de la poalele Fagarasilor, ai mei mi-au povestit ca lupii ne mancasera cainele in gradina casei. Altor consateni chiar din lantz ! Dar daca un om ar fi umblat noaptea prin gradina casei, nu l-ar fi atacat.

" Exista zone in care lupii si ursii sunt destul de agresivi."- afirma cineva. Am adaugat : " Agresivi, da ! Adica isi procura hrana cu tupeu, uneori chiar din curti ale oamenilor! Si prin violenta, caci nu cer consimtamantul victimei. Caci sunt carnivori. Dar nu sunt agresivi cu omul !

E normal ca satenii nu se bucura cand le e luat un animal domestic de catre lupi sau urs. Dar imi amintesc tot din copilarie ca si bunicul si bunica -cu intelepciunea ce le-am admirat-o intotdeauna- spuneau uneori: -"Sunt si ele fapturi ale Domnului si nu-s facute sa manance iarba si fan...". Considerau pierderea ca o "cota" impusa de Cel de Sus - asa cum aveau cote impuse de stapanirea comunista (mult mai mari, mai ales pentru "chiaburi" !). As spune in termeni de azi ca a avea animale domestice pe munte si in batatura implica si un risc calculat, ca in orice afacere. Si taranii de la munte stiau/stiu ca exista acest risc.... Si cand paguba era doar o oaie se resemnau. Faceau plangeri la stapanire si cereau despagubiri doar cand pagubele erau repetate, numeroase. Sau cereau ca acel urs naravit ce venea seara de seara la aceeasi stana sa fie impuscat. Satenii din Telciu unde eram medic stagiar imi povesteau ca in astfel de situatii il cautau si il plateau pe Pasca, specializat in a ucide ursii cu un cutit-baioneta. Imi explicau si cum proceda, cam dadea fulgerator lovitura cand ursul se ridica in doua picioare. Si cum tot de aici i s-a tras moartea....